Oameni faini și bibliotecile lor – Laura Chiriță

Laura Chiriță este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați designeri vestimentar din Timișoara. Are pregătire în domeniu, însă dacă îi urmărim activitatea și vedem ce iese din atelierul ei, ne izbește pasiunea pentru munca sa. Am abordat-o pentru că îmi place că & ce citește. Dar dacă e să ne vorbească despre hobby-uri, mai menționează și călătoriile, fotografia, organizarea tuturor lucrurilor din jurul ei (inclusiv făcutul de liste, ceva ce îmi place și mie 😅) , decorarea și recondiționarea de mobilă, salvarea animalelor, militarea pentru egalitate de gen și sprijinirea femeilor (+tinerilor în general) în a-și găsi un drum/o pasiune.

Laura își dorește o casă a ei, cu ferestre mari și podele de lemn, în care să poată pune o bucată din sufletul ei și unde își poate face o bibliotecă așa cum visează. Unde să se adune mici obiecte din călătorii memorabile.

Conform obiceiului, am rugat-o pe Laura să răspundă întrebărilor uzuale puse în cadrul proiectului “Oameni faini și bibliotecile lor”. Iată mai jos ce a răspuns Laura:

Vorbește-mi despre tine și relația ta cu cărțile

Cred că m-am indrăgostit de cărți și citit abia prin clasa a 9-a, odată cu Alchimistul, de Coelho, carte pe care am dat-o de la o colegă la alta și de acolo schimbul de cărți și cărțile cerute și oferite cadou au devenit un obicei frumos, de care nu m-am lăsat.

Cărțile au fost de atunci și refugiu și relaxare și vindecare, o relație superbă care a avut perioade mai reci, dar care a fost mereu vie.

Ai crescut cu o bibliotecă în casă? Cum era? 

Daaaaa! Era pe un perete întreg în sufrageria apartamentului comunist în care am crescut, pe alocuri decorate cu bibelouri și mileuri. Era un chin de șters praful și nu înțelegeam de ce trebuie să avem atâtea cărți în casă, pentru că eu simțeam cititul ca pe ceva obligatoriu la școala și chiar plictisitor și nu înțelegeam de ce ar face cineva asta de bunăvoie. Biblioteca aceea încă există, într-o altă formă, la mama acasă.

Chiar și în liceu am avut o relație foarte forțată cu cititul operelor din program. Nu le vedeam rostul, nu înțelegeam de ce sunt numai autori bărbați și de ce e atâta violență (ex: Ion ). Abia în Baltagul și Mara am văzut femei puternice ca personaje și am putut rezona cu romanele.

Cum ai gândit biblioteca: de unde ai luat mobilierul și cum ai organizat cărțile? Ai avut o sursă de inspirație? 

Nu pot să zic că e o bibliotecă gândită, sau chiar o bibliotecă. Încă nu am casa mea, iar în spațiul închiriat, am un colț de dormitor în care stau cărțile și obiecte personale dragi. Mobila e ikea și jysk, albă și cât mai simplă, pentru a nu încărca spațiul foarte mic. De obicei, cărțile sunt mai răsfirate pe răftulețe diferite, iar cele de modă și artă stau în atelier, pentru a nu încărca spațiul vizual. Inspirație am, dar pentru viitor. Visez un perete-bibliotecă, cu un geam mare și o băncuță/un fotoliu moale de citit, însă până atunci e foarte hrănitor și acest mic colt. Mă bucur de momentul  și locul în care sunt în prezent și scot tot ce e mai frumos din el.

Câte cărți estimezi că ai în bibliotecă? 

Puține. Undeva în jur de 100 cred. Pentru că încă nu am un loc al meu, iar spațiul actual e micuț, încerc să practic un soi de minimalism (nu-mi prea iese). Așa că aproximativ o dată pe an fac un purge și donez/ofer cadou mare parte din cărți/obiecte personale / haine (am început când m-am mutat de la mama și consider că e un obicei sănătos care îmi dă un reset periodic). Ofer și resturi textile și ce ține de atelier, pentru că îmi place să am spațiu și să nu simt că mă apasă obiectele din jur. În bibliotecă încerc să țin cărți dragi citie, cărți pe care îmi doresc să le citesc, cărți rămase de la tatăl meu și o colecție de Vogue vechi, pe care le folosesc ca inspirație în munca mea. În rest îmi doresc să se bucure și altcineva de cărțile care au locuit cu mine.

Ce fel de cărți de regăsesc la tine în bibliotecă? Ce fel de cărți citești în general? 

Beletristică, cărți de business, cărți de artă, biografii, și câteva cărți de dezvoltare personală. Mi-am dezvoltat un stil de citit care funcționează pentru mine: Alternez un roman sau o biografie cu câte o carte de business/cu informații de folos. Așa reușesc să îmi mențin un entuziasm și o sete de a citi cât de cât constantă.

Cum alegi ce citești și cine te inspiră? 

Primesc recomandări, urmăresc oameni faini care citesc și îmi mai notez ce au mai citit ei, dar încerc să fiu deschisă și flexibilă. Urmăresc și site-uri/librării online și văd ce îmi face cu ochiul. Am avut cele mai plăcute surprize cu unele cărți luate din greșeală/de la raftul de reduceri din librării.

Judeci cărțile după copertă? 

Daaaa! Nu ar trebui, dar o fac deseori. Însă mai fac și greșeala de a mă ține departe de cărțile prea expuse, citite de prea multă lume diferită. Și de multe ori pierd, asta mi s-a dovedit cu “Un bărbat pe nume OVE” și “The four hour work week” , pe care le-am evitat ani buni din acest motiv. Dar care mi-au plăcut foarte mult.

Ce alte obiecte se regăsesc pe rafturile bibliotecii? 

Câteva poze cu oameni dragi, obiecte legate de călătorii, plante, pușculițe și ce ar mai putea avea un copil în camera lui.

Împrumuți cărți? 

Daaa! Am suferit mult după cărți date împrumut, ce nu au mai ajuns înapoi la mine, însă am învațat să accept că poate acesta le-a fost drumul. În continuare dau cărți împrumut cu drag, cărți pe care le recomand și pe care încă le mai am. Dar și împrumut cărți, însă sunt foarte conștientă că nu e ceva al meu și mă străduiesc să înapoiez cât de repede pot. Am folosit și platforma Bookster, care e foarte utilă, că te ambiționează să citești.

Ai vreo carte deosebită / rară / în ediție limitată la tine un bibliotecă? 

Nu neapărat. Însă am cărți foarte dragi și unele vechi. Am câteva cărți rămase de la tatăl meu, câteva cărți vechi de croitorie rămase de la bunica mea, cărți dragi primite cadou și o colecție de reviste Vogue vechi, primite de la un prieten care avea un centru de reciclare – erau pe drumul distrugerii, iar acum sunt la mine în bibliotecă.

Ai un colț de lectură acasă? 

Am un fotoliu drăguț – papasan, pe care îl mut vara pe balcon și iarna în dormitor, iar în el reușesc să citesc cele mai multe cărți acasă.

Găsim la tine o stivă de cărți de citit / începute și abandonate o vreme? 

Evident! Am un coșulet de răchită lângă pat, în are țin cărțile începute, pe care vreau să le și termin. Deși e un obicei care m-a frustrat mult timp și chiar mă forțam într-o perioadă să termin ce am început, chiar dacă nu îmi plăcea/ nu mi se potrivea atunci, acum am învățat să îmi accept perioadele și să îmi ascult instinctele.

Când reușești să citești?

Cel mai mult reușesc în vacanțe. Dacă sunt și lângă o apă, e perfect! Acasă, în perioadele aglomerate la atelier, îmi e tare greu să îmi opresc mintea și să găsesc răgaz+timp (pe care să nu îl dorm). Încerc și seara să citesc, dar e somnifer pur și reușesc să citesc maximum 10 pagini și adorm.

Ce înseamnă pentru tine cărțile? 

Medicament, refugiu, resetare, inspirație, liniște, terapie, căldură.

Care e ritmul tău de citit? Câte cărți pe săptămână / lună / an? Contorizezi într-un anume fel cărțile citite? 

Nu mai contoriez așa ceva. Am avut o perioadă în care îmi faceam listă, țineam evidența pe goodreads, lăsam recenzii și credeam că mă ambiționez să citesc mai mult. Dar era un stres și doar adăugam la taskurile mele, când ar trebui să fie opusul. Mi-ar plăcea ca din media anuală să rezulte o carte pe săptămână. Posibil să fie așa. Dar și 20 de cărți pe an îmi accept, știind cum arată un an de al meu și că sunt un singur om care face tot ce ține de Atelier Laura Chiriță și care mai vrea și un pic de viață personală.

De unde preferi să achiziționezi cărți? 

De peste tot. Comand des de pe Elefant, caut e-bookuri online, intru în librăriile din oraș de câte ori am ocazia (am câțiva autori preferați descoperiți în liceu și studenție, colindând rafturile de reduceri din Humanitas și Cărturești – atât îmi permiteam- așa că sunt atentă mereu la posibile comori) și chiar din talciocuri mai găsesc comori.

Părere : cărți în format fizic sau ebook-uri? 

Pâna acum 1 an aș fi zic clar format fizic. Dar mi-a dat prietena mea cea mai bună kindle-ul ei (îi dăduse prea multe șanse și nu a reușit să citească de pe el nicicum) și am descărcat câteva cărți pe care mi le doream mult, sau pe care nu le găseam deloc în format fizic la noi. Le-am pus pe Kindle și de atunci se pare că am citit în mod egal ebook-uri și cărți fizice. La Kindle îmi place mult că îl port mereu în geantă și am mai multe cărți cu mine, e ușor de ținut în mână și e luminat. Am citit de pe el în vârf de munte, noaptea, în cort, la mare și în mașină. Dar nu cred că ar înlocui vreodată cărțile fizice de tot pentru mine.

Autorii preferați? 

Eric-Emmanuel Schmidt, Pedro Juan Gutierrez, Chimmamanda Ngozi Adichie, Haruki Murakami.

Partenerul tău de viață citește? Cum influențează asta relația dintre voi? Împărțiți aceeași bibliotecă? 

Partenerul meu e inginer, cu minte mai calculată și cred că îi este greu să se afunde în lectură. Citește când simte asta, în special cărți de business/tehnice,  dar nu îmi împărtășește microbul lecturii. A fost o mică scânteie de frustrare din partea mea, dar am înțeles rapid că e ok să nu fim la fel, iar el e un om atât de minunat, că nu îi este lipsa lecturii un minus deloc. Nu împărțim biblioteca de acasă, dar el are o mica bilbiotecă de cărți tehnice la atelierul său și e foarte drăguț când citește din ele. Eu îi povestesc/citesc mereu când dau de câte un paragraf interesant sau o idee faină într-o carte.

Recomandări de cărți – care e top 5 cărți pentru tine? 

Fără o ordine anume:

• Pedro Juan Gutierrez – Trilogie murdară la Havana (și Animal Tropical + Regele Havanei)
• Haruki Murakami – În căutarea oii fantastice (+Pădurea norvegiana)
• Khaled Hosseini – Spendida cetate a celor o mie de sori
• Parinoush Saniee – Cel care mă așteaptă
• Anna Gavalda – Împreună
• Eric-Emmanuel Schmidt – Secta egoiștilor (+ Pe când eram o opera de artă)
• Chimamanda Ngozi Adichie – Half of a yellow sun (+Purple Hibiscus)
• Paulo Coelho – Alchimistul
• Aș pune și Frederik Backman – Un bărbat pe nume OVE

Nu am putut doar 5 😊

Despre „Oameni faini și bibliotecile lor”

Ideea proiectului „Oameni faini și bibliotecile lor„ mi-a venit când munceam la conceptul bibliotecii mele. A fost absolut batural pentru mine să îl dezvolt. Îmi plac oamenii care citesc. Care își arată cărțile. Câteodată sunt curioasă să le văd bibliotecile. Felul lor de a fi, stilul lor preferat de lectură, biblioteca în sine – toate acestea pot fi surse de inspirație și de voie bună și pentru alții. Mi-am propus să le aduc o mică recunoaștere, în semn de apreciere. Sunt oameni pe care îi admir, pe care îi urmăresc, a căror opinie despre cărți o respect. Persoane publice sau nu, sunt oameni cărora le sunt recunoscătoare pentru deschidere și pentru implicarea în acest proiect. „Oameni faini și bibliotecile lor” constituie, așadar, o serie de articole despre aceștia.