Când doctorii prescriu natura și arta ca formă de terapie complementară

Când doctorii prescriu natura și arta ca formă de terapie complementară

Am ajuns într-un punct foarte interesant al omenirii. Majoritatea oamenilor nu știu ce își doresc și ce să facă. Și atunci se pliază după standarde, urmăresc niște modele sigure, merg pe rețete făcute și validate de alții. Societatea încurajează tipologii, iar autoritățile și mai mult, pentru un control sporit al populației.

Și totuși, lucrurile au luat-o puțin razna. În ultimii ani, vedem că apar interpretări care fac mult rău. Mă refer aici la excesul de antibiotice, luate indiferent că este sau nu cazul. Mă șochează cu câtă ușurință se iau medicamentele în general. Eu le iau doar în cazuri de strictă necesitate. Cum se spune? O răceală trece în 7 zile cu medicamente și într-o săptămână fără? Da, la mine se aplică ultima variantă, cu un plus de somn, ceaiuri, vitamina C și cu mai multă bucurie regăsită în suflet. Nu mai intru în detalii despre cauzele bolilor și necesitatea tratării cauzelor în general, nu a efectelor! Totuși, cu timiditate, apar și inițiative menite să ne readucă la normalitate: doctorii încep să prescrie natura și cultura ca formă de terapie complementară.

 

Primii care au inclus natura în strategia pentru sănătate națională au fost japonezii, în 1982

Se zice că 90 de minute petrecute în natură, într-o zonă împădurită poate reduce activitatea în acea parte a creierului asociată cu depresia. Practica forest-bathing sau shinrin-yoku din Japonia s-a demonstrat a scădea tensiunea, producerea de hormoni ai stresului și a crește imunitatea, cu îmbunătățirea vizibilă a stării de bine generale. A te afla în prezența copacilor a devenit parte din programul de sănătate publică în Japonia încă din 1982. Pentru niponi, a devenit o obișnuință în a petrece cât mai mult timp în aer liber. Să ne gândim, de exemplu, ce plăcut trebuie să fie să fii încurajat să iei un picnic sub cireșii înfloriți 😀 Mai mult decât atât, între 2004 și 2012 au fost cheltuiți aproximativ 4 milioane de dolari pentru studierea impactului forest-bathing. Un profesor din Tokyo a demonstrat efectul benefic asupra imunității, care durează cel puțin o lună după fiecare vizită de weekend a subiecților în pădure.

 

Doctorii străini încep să prescrie natura și cultura ca terapii complementare

Din octombrie 2018, după un proiect pilot finalizat cu succes în Scalloway, doctorii din Shetland, Scoția, pot prescrie natura pacienților cu boli cronice, cu recomandări specifice pentru fiecare lună în parte. E un prim program de acest tip din Marea Britanie, și se urmărește, prin această eco-terapie, reducerea tensiunii, anxietății și creșterea gradului de fericire pentru cei cu diabet, boli mentale, stres, boli de inimă, etc.

După inițiativa de mai sus, a apărut încă una, tot în Marea Britanie, făcută de secretarul pentru sănătate, Matt Hancock: doctorii vor putea prescrie pe viitor arta terapeutică sau tratamente bazate pe hobby-uri celor care suferă de afecțiuni ale plămânilor și de tulburări de sănătate mintală. Printre recomandările făcute de doctori, amintesc: lecții de canto, lecții de dans, lecții de cântat la un instrument, lecții de gătit, grădinărit, diverse sporturi, ateliere de artă, vizite la biblioteci, concerte, etc. Această campanie pentru sănătate s-ar putea extinde la nivel național începând din anul 2023.

În același timp, doctorii din Montreal, Canada, prescriu vizite la muzeu pacienților cu boli cronice și cu depresie. Asta, în urma unui studiu conform căruia vizitele la muzeu cresc nivelurile de serotonină și oferă o stare de spirit bună într-un timp relativ scurt. În plus, s-a creat un studio public, condus de un terapeut specializat în artă, unde vizitatorii pot crea propriile lucrări de artă.

Ce e de notat la toate cazurile de mai sus, este că prescrierile sunt complementare tratamentului medicamentos, însă se dorește, prin aceste prescripții sociale, a ajuta la consumul moderat de medicamente sau chiar la reducerea cantității de medicamente necesare. Eu observ că toate recomandările de mai sus sunt de bun simț. Mulți dintre noi ieșim la plimbări, urcăm pe munte, ne dedicăm unei pasiuni, mergem la muzeu, în librării. Însă nu îmi dau seama când uităm să facem asta. Când ne lăsăm copleșiți de griji și de boli și uităm să trăim. Iar asta e o temă de gândire pentru noi toți.

 

La nivel local

Dacă stăm să ne gândim la Timișoara, orașul nostru a fost cunoscut pentru parcurile sale, cu copaci relativ numeroși. Unele parcuri sunt reabilitate, altele sunt aproape inaccesibile celor care se deplasează cu bicicletele, rolele, trotineta, căruciorul propriu sau căruciorul de copii. Am experimentat asta în ultimul timp. Copacii de pe străzi sunt toaletați incorect, ca să nu zic abuzați. Sunt arhitecți și urbaniști care își oferă sprijinul în acest sens, să sperăm că autoritățile locale vor înțelege și ele ce ar trebui făcut. Piața Libertății devine cuptor încins vara tocmai din lipsa copacilor, prevăzuți de altfel în proiectul inițial, dar ignorați la implementare. Să vedem totuși și partea mai bună: Timișoara are malurile canalului Bega extrem de frumoase indiferent de anotimp, iar plimbările de-a lungul lor sunt deosebit de plăcute și revigorante. În afara orașului, se pot face ieșiri de o zi în natură, dar cred că subiectul este destul de amplu și îl voi păstra pentru un articol viitor. Ideea este că sunt soluții și pentru cei din orașe. O simplă ieșire în natură, într-un loc cu verdeață în spațiul urban are același efect de a reduce nivelul stresului, iar experții recomandă ”doze de natură” ca tratament în problemele de atenție și concentrare la copii. Mai amintesc aici un lucru care m-a zgâlțâit când l-am auzit: copiii petrec timp în natură mai puțin decât prizonierii. La fel, detaliez într-un articol viitor.

 

Ce ar mai trebui știut

Sunt interesante (și de bun simț) concluziile unui studiu realizat de Institute for European Environmental Policy pentru organizația Friends of the Earth Europe , iar eu aleg să enumăr câteva:

  • In Spania, cei care locuiesc la mai puțin de 300 de metri de un spațiu verde declară că au o sănătate mentală și fizică bună spre deosebire de cei care locuiesc mai departe de un spațiu verde
  • Doctorii prescriu mai puține antidepresive în zonele urbane cu mai mulți copaci pe stradă
  • Oamenii care trăiesc în zone urbane cu mai mult spațiu verde sunt mai fericiți și sunt mai puțin stresați
  • Copiii de 6 ani+ care trăiesc la maxim 5 km de o pădure sau de un cadru bogat natural au șansa mai scăzută de a dezvolta alergii
  • Există nenumărate studii care demonstrează legăturile pozitive între mediile bogate în biodiversitate și sănătate și bunăstare.

 

În final, subliniez că natura este un drept al nostru, vital pentru sănătatea, educația și starea noastră de bine. Pe măsură ce ne reconectăm la natură, pe atât o înțelegem mai bine, ne înțelegem pe noi mai bine și ne înțelegem poziția într-o lume care se dezvoltă, se urbanizează și se confruntă cu schimbările climatice. De asemenea, accesul la artă ne îmbogățește viața, ne face mai fericiți, mai împliniți, prin învățarea continuă și prin sporirea creativității. Urmarea unor pasiuni ne ajută mereu să avem o viață socială activă și ne păstrează tineri, indiferent ce vârstă avem. Ideal ar fi să facem toate cele prescrise de doctorii de mai sus în mod natural, intuitiv, pentru a nu ajunge la medicamente și la recomandarea în sine.

 

  

 

Textele publicate pe RominaFaur.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Pentru texte de dimensiuni mai mari, se impune trimiterea unei solicitări către contact@rominafaur.ro. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *