Ziua în care am știut sigur că tatăl fetiței mele e cel mai bun om din lume

Ziua în care am știut sigur că tatăl fetiței mele e cel mai bun om din lume

A fost marți. Dintre toate zilele în care a adus bucurie oamenilor pe pământul ăsta până acum. 

Nu a fost ziua în care am născut-o pe Draga, cu el alături, susținându-mă. Și nici zilele dinainte, când însărcinată și la pat majoritatea timpului, s-a asigurat că ne e bine. Nu au fost zilele în care și-a ajutat câte un membru al familiei, un vecin, un prieten. Nici zilele, nenumărate, când a dat câțiva lei nevoiașilor pe stradă. Nu au fost nici zilele când a mai meșterit pe acasă sau zilele, foarte, foarte puține, când mi-a făcut vreo surpriză. Nu e vorba nici de fiecare zi, când e bun și blând cu Draga și cu mine. Nici de zilele în care îi înțelege pe ceilalți și în care mă determină și pe mine să încerc să fiu mai bună și mai înțeleaptă. Și nici pe aproape nu sunt zilele în care a uitat și a iertat oameni care i-au făcut rău, care îl vorbesc întruna de rău sau care i-ar face rău. Poate ar fi trebuit să cred că au fost zilele când Cel de Sus l-a scăpat de la moarte; și au fost multe, multe zile când totul se putea termina. Așa e când ești tânăr, teribilist, curajos sau inconștient; una sau mai multe în același timp. 

A fost marți, o zi banală, când a ajutat un om. Pentru că, pur și simplu, nu a găsit un motiv să nu o facă. Nu dau detalii, este viața privată a lui, a noastră. Felul umil și simplu în care mi-a povestit mă face să fiu recunoscătoare pentru el și tot ce înseamnă pentru noi. 

Cred că toți suntem, încercăm sau nu ne chinuim să fim buni cu cei din jurul nostru pentru că ne afișăm exact așa cum suntem. Ideal ar fi să fim cei mai buni cu apropiații. Câteodată e al naibii de greu, poate îți pierzi răbdarea cu rudele. O provocare la fel de mare în zilele noastre este să fim buni cu alți oameni, necunoscuți, fără să facem public asta și fără să așteptăm ceva în schimb. 

Nu spun că Dragul este perfect. Din contră!! E Impulsiv, rău de gură, repezit, tradiționalist, conservator. Câteodată leneș și comod, nu ajută niciodată în treburile gospodărești. Stă prea mult pe YouTube, măcar o face cu folos, în 70% din cazuri… Dar e mereu vesel și optimist, în ciuda tuturor provocărilor. Inteligent peste măsură, vizionar, muncitor. Încrezător. Nu ține cont de trenduri și de gura lumii, ci de propriul sistem de valori sănătoase. Nu e o persoană cu care să trăiești ușor, dar nu mă văd fiind mai fericită și împlinită cu altcineva. Nu văd pe altcineva să aibă mai multă grijă și înțelegere și drag față de mine. De Draga, nici nu mai vorbesc!! Are un tată extraordinar, care e un OM cum rar a văzut pământul. E un om cu adevărat bun. Ce minunat ar fi să aibă toată lumea alături o persoană despre care să poată spună asta. Poate lumea ar fi mai bună. Asta e pledoaria mea pentru.

Textele publicate pe RominaFaur.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Pentru texte de dimensiuni mai mari, se impune trimiterea unei solicitări către contact@rominafaur.ro. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *