Cei care mănâncă împreună trăiesc fericiți împreună

Cei care mănâncă împreună trăiesc fericiți împreună

Una dintre cele mai mari bucurii ale vieții o reprezintă, pentru mine, mesele luate în familie. Tot timpul am iubit aceste momente. Nu s-a întâmplat, însă, mereu să am parte de ele. 

Au fost perioade când era obișnuință să mănânc singură. Nu eram deloc fericită. Poate mâncam la televizor, poate mâncam prea mult, poate prea prost. Asta s-a văzut și în aspectul meu, și în starea mea. Nu contează vârsta. Am trecut prin asta și la 10 ani și la 15 și la 25. 

Pentru mine, luatul mesei împreună are ceva magic. E vorba de bucuria de a împărți o pâine, un fel de mâncare, de a râde împreună, de a povesti, de a te apropia de cei cu care te afli la masă. Câteodată, devii mai tolerant. Câteodată, te ridici de la masă cu gândurile mai limpezi, cu o strategie pusă la cale. Cu liniște, încredere, cu o oarecare căldură, toate venite din faptul că nu te mai simți singur. Sunt nenumărate studii care arată efectele pozitive ale meselor luate în familie: 

  • Copiii și adolescenții consumă mai multe fructe, legume, fibre, alimente nutritive
  • Copiii și tinerii învață să ajute, fie la pregătirea mesei, fie la aranjarea tacâmurile și a vaselor
  • Se pun bazele unor noi generații care să știe să gătească și care aplică reguli alimentare sănătoase 
  • Tinerii simt un sprijin mai mare din partea familiei, fiind mai puțin predispuși la o depresie sau la acele perioade dificile din adolescență 
  • Interacțiunile din timpul mesei au impact pozitiv asupra sănătății mentale la oricare vârstă. 

Pe lângă toate astea, eu mă gândesc și la ce înseamnă să gătești acasă :

  • Înseamnă grija cu care alegi fiecare aliment, fiecare condiment, cu care pregătești fiecare fel de mâncare, grija să fie pe placul oamenilor dragi pe care îi ai la masă, grija față de sănătatea lor
  • Înseamnă dragoste în farfurie. Ăsta cred că e ingredientul secret al fiecărei mese
  • Înseamnă respect pentru micii fermieri, țărani, apicultori pe care îi ajuți cumpărând alimente locale, din ograda proprie 

Nu spun că nu folosesc semipreparate, pentru că din când în când mă ajută. Cam o dată la 3 săptămâni gătesc cu legume congelate, luate din magazin. Dar în general prefer să gătesc „from scratch”, cum zic americanii. Așa știu că nutrienții sunt la cel mai mare nivel. 

Nu mai zic de mâncarea bio, o să detaliez într-un articol tot ce gândesc despre trendurile de bio, sănătate și sustenabilitate. E drept că aleg un produs bio atâta vreme cât e garantat de brand sau de magazinul în care îl găsesc. Eu, de exemplu, am încredere în marca dmBio, de la dm drogerie markt Romania. Mereu iau de acolo fulgi de ovăz, paste, sosuri pentru mâncăruri, cafea, chiar și versiunea mai sănătoasă a Nutellei. Asta e o altă latură faină a gătitului acasă: ai șansa să experimentezi mult în bucătărie, să încerci tot felul de combinații, tot felul de rețete. Mie nu îmi iese mereu, mă mai necăjesc, dar măcar încerc și e o provocare în sine. 

Și da, dacă tot e vorba de provocări, e interesant cum se manifestă dorințele unuia dintre membrii familiei. De exemplu, Dragul a vrut să încerce să mănânce o lună fără gluten, să vadă cum se simte. Provocarea a fost și pentru mine și pentru mama lui în a alege feluri de mâncare pentru el. Am ajuns la concluzia că cei care au într-adevăr o problemă de boală celiacă sau de articulații se descurcă tare greu în a găsi alimentele potrivite. Eu am mai luat de la dm drogerie markt Romania niște paste fără gluten, din porumb și din orez, superbune. Las mai jos o poză cu ambalajul și una cu rezultatul final. Eu și Dragul am mâncat cu fructe de mare, Draga cu iaurt grecesc și un mix de condimente de la dmBio.

În principiu, ar trebui să fim mai conștienți în felul de a găti, în alegerea alimentelor, în cât mâncăm. Provocarea cea mare este să ne păstrăm sănătatea sau să o îmbunătățim. La asta m-am gândit când, văzând că Dragul nu mai mănâncă atâta zahăr, mi-am propus să încerc să nu mai mănânc deloc zahăr luna viitoare. Știu sigur că îmi va fi greu, dar m-am documentat și sper să îmi iasă. Există o singură condiție: să nu mă împiedice să alăptez în continuare. Promit să revin cu un articol în martie referitor la experiment. Probabil o să se schimbe și felul în care fac prăjiturile în casă, așadar această acțiune a mea se va răsfrânge inevitabil și asupra celorlalți membri. De unde și nevoia de a-ți asuma responsabilitatea pentru ceea ce gătești celor dragi.

Închei prin a sublinia că iubesc mesele în familie și că mă strădui să gătesc și eu bine. Și amintesc de un clip, văzut mai demult pe Facebook, cu părinți pe de o parte și copii de cealaltă. La întrebarea „Cu cine ai vrea să iei masa, dacă ai avea posibilitatea, din toată lumea?”. Părinții au menționat numai persoane publice, în timp ce copiii au spus că vor să ia masa cu părinții lor. Îi înțeleg perfect! Și sper ca Draga mea să gândească la fel ca ei și la 50-60 ani. Pentru asta, o să fac tot posibilul să îi ofer mâncare sănătoasă și gustoasă, o atmosferă frumoasă și multă dragoste la fiecare masă.

Textele publicate pe RominaFaur.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Pentru texte de dimensiuni mai mari, se impune trimiterea unei solicitări către contact@rominafaur.ro. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

2 thoughts on “Cei care mănâncă împreună trăiesc fericiți împreună

  1. Rominuta mea, scrii atat de frumos, ,,reversi,, atata bunatate ca ma trec lacrimile. Te iubesc, copile drag!!! Pe tine si pe copilul tau!!😍😘❤

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *