Luna trecută am ales să citesc atât cărți din bibliotecă, restante de o grămadă de vreme, cât și cărți noi. Cert e că m-a cuprins un amalgam de emoții. A trebuit să iau pauze de la unele, atât de intense le-am simțit. Iar altele au mers mai greu din cauza unor diferențe de ritm. Dar, dacă trag linie, sunt bucuroasă cu toate titlurile de mai jos.
Antrenează-ți creierul, de Joe Dispenza, Editura Curtea Veche
La aproape 2 ani de când Dragul a primit-o de ziua lui, am citit-o eu 🤭 foarte multe informații utile, dar a fost destul de greu de parcurs și a durat mult să o citesc întrucât sunt foarte multe detalii despre structura și funcționarea creierului și a sistemului nervos, despre studii de caz și despre cât de impresionantă este mintea umană.
Bine ai venit în America!, de Linda Bostrom Knausgard, Editura Trei / Pandora M, Colecția Anansi
Cele aprox 100 pagini mi-au luat într-un weekend, cu întreruperile dese provocate de copii, vreo oră și jumătate. Au fost apreciate cu vârf și îndesat pentru că am iubit acest scurt roman despre o “familie a luminii”. Povestea este narată de mezină, însă eu am privit atât din perspectiva unei adolescente în devenire, a cărei experiență familială și emoțională a forțat-o să se maturizeze înainte de vreme, cât și din perspectiva mamei, care încearcă să le facă pe toate, oferind încredere și timp de creștere celor 2 copii ai săi. Pe măsură ce înaintăm in poveste, aflăm de la tânără despre trecutul părinților, despre instabilitatea psihică a tatălui înainte să piară singur și sentimentul de vinovăție, despre abuzurile din partea fratelui adolescent, despre minciunile și viața dinainte de muțenia autoimpusă, despre siguranța oferită de mama actriță și despre cum aceasta încearcă să fie fericită ca femeie în timp ce face eforturi să își susțină familia.
Am îndrăgit cartea asta☺️
Afacerea vieții tale, de Frederik Backman, Editura Art, Colecția Musai
O nuvelă mai scurtă decât un somn de pui☺️ “Afacerea vieții tale”, de Frederik Backman a fost inițial publicată în ziarul din orașul său natal, drept pentru care cele aprox 70 de pagini se citesc în maxim 45 de minute, dacă pui la socoteală și pauzele în care îți tragi sufletul. Pentru că e atât de profundă și atât de dureroasă, mai ales dacă ești părinte. E vorba de alegeri și sacrificii. Despre “Viața cui este mai valoroasă?”. Despre șanse. Despre o fetiță isteață de 5 ani și despre un domn bogat și nefericit. Despre o doamnă în pulovăr gri și carnețel care încalcă regulile pentru că își îngăduie să simtă, să fie umană. E un mixt între “Oscar și tanti Roz” și “Poveste de Crăciun”, dar în stilul inconfundabil al lui Backman🩷
Soare întunecat, de Eric Emmanuel Schmitt, Editura Humanitas
De-abia am așteptat noul volum, “Soare întunecat”, de Eric Emmanuel Schmitt, al treilea din seria romanescă “Străbătând secolele”. Am iubit primele 2 volume. Am fost curioasă cum se vor regăsi Noam și Noura, cei doi iubiți nemuritori în Egiptul faraonilor. Ei bine, am citit greu cartea asta. Poate ritmul a fost discontinuu, perspectiva a fost cel puțin ciudățică pentru mine (Schmitt m-a pierdut pentru câteva pagini cu detalierea procedurilor de la Casa Eternității…), iar Moise biblic e departe de ceea ce am găsit aici. Deși extrem de bine documentate informațiile și cu argumente psihologice pertinente, am găsit un personaj foarte bine construit, fără doar și poate. Dar cu importanța scăzută. Trecutul reonstruit de autor este unul veritabil, ai senzația că ești acolo cu toate simțurile.
Spre deosebire de primele 2 volume, am apreciat modul în care Noam a încercat să-și ajute fratele vitreg să-și redescopere umanitatea. Nu am înțeles finalul, cu Noura atingându-și scopul de a fi închiși pentru mii de ani într-o piramidă. De asemenea, dacă în primele 2 volume am apreciat trecerea de la planul narativ trecut la cel actual, de astă dată m-a debusolat felul în care a fost tratat personajul care ne amintește de cea mai tânără activistă scandinavă a zilelor noastre…
Nu e că nu mi-a plăcut volumul (pe goodreads l-am notat cu 4⭐️), dar ceva nu a funcționat ca alte dăți pentru mine. Și îmi pare rău, pentru că scriitura e excelentă, ca de obicei la acest scriitor preferat al meu.
#cărți2024
Jurnal de pustă, de Borco Ilin, Editura Humanitas
Cine nu are prieteni sârbi, să-și facă sau să-și cumpere 😅 Toți prietenii mei sârbi sunt, pe cât de distractivi, pe atât de categorici și, cu siguranță, nu plictisesc. Asta am simțit si parcurgând “Jurnal de pustă”, de Borco Ilin, scriitorul timișorean pe care am ales să îl citesc în luna martie. Adevărul este că m-a scos din reading slump acest volum cu iz de memoir. Descoperim un om care răspunde provocărilor, care își oferă șansa de creștere și care ne ia pe noi în acest proces de maturizare. Eu mă emoționez mereu când descopăr în rândurile unei cărți oameni și/sau locuri cunoscute. Îmi conferă un sentiment de acasă. Mi-a plăcut! Nu mai țin minte dacă am luat-o de acolo, dar sigur o găsiți la La Două Bufniţe ☺️
Numele celălalt, de Jon Fosse, Editura Trei / Pandora M, Colecția Anansi
Pot înțelege acum de ce Jon Fosse a câștigat Premiul Nobel pentru Literatură 2023. Deși scriitura e ciudată în acest roman: folosește repetiții ca si cum ar fi un bătrân cu Alzheimer sau dornic de a spune neapărat un lucru; semnele de punctuație lipsesc, ca și cum totul ar fi un gând nesfârșit; numele folosite în roman sunt aceleași sau asemănătoare Asle / Ales / Asleik. Sinopsisul m-a pregătit pentru 2 personaje cu vieți identice, 2 tizi. Eu am perceput un singur personaj, dar din spectrul autist – un mare argument îl constituie talentul la pictură, care a devenit un stil de viață și sursa de venit. Finalul a fost … ca nuca-n perete🤭
Voi ce ați citit interesant in ultima vreme?