Care au fost cărțile lunii iunie pentru mine? 

Care au fost cărțile lunii iunie pentru mine? 

Pe 1 iunie ne-am mutat într-un final la căsuța noastră. Suntem departe de a fi aranjați, mai avem o grămadă de făcut și, având în vedere toate astea, când mă gândesc în urmă, mă întreb ce a fost în mintea mea când am ales pentru luna trecută 2 cărți cu peste 500, respectiv 600 de pagini?! Ei bine, am întârziat cu acest articol pentru că mai aveam 200 de pagini de citit dintr-una. Adevărul e că mi-a plăcut atât de mult încât nu am vrut să o las la prezentarea celor din iulie, planificată pentru primele zile ale lunii august. M-aș fi simțit vinovată să nu o luați în vacanță cu voi! Dar despre ce carte este vorba și ce alte cărți am citit, mai jos. 

 

Povestea mea, de Michelle Obama

Am început luna trecută cu autobiografia fostei prime doamne a Statelor Unite ale Americii. Atât de mult am așteptat să o citesc, cu cât entuziasm am primit-o de la un tânăr deosebit… Am urmărit în permanență aparițiile fostului cuplu prezidențial și eram îndrăgostită de el. Familia Obama a schimbat mentalități, iar programul de guvernare și programele de sănătate inițiate de Prima Doamnă au avut un real impact asupra societății americane. Am apreciat îndeosebi conceptul grădinii de legume de la Casa Albă. Din carte am aflat cum o tânără de culoare din Chicago a reușit să ajungă avocat, prin ambiție, determinare și cu susținerea nemărginită din partea familiei. Am descoperit cum s-a derulat povestea de dragoste cu Barack și am empatizat cu transformările prin care a trecut ca mamă. Michelle a atras atenția asupra problemelor de fertilitate, asupra găsirii unui echilibru ca mamă și femeie de carieră cu toate neliniștile și frustrările aferente, despre condiția (încă!) a oamenilor de culoare în societate, despre nevoia de susținere a tinerilor și impactul acestui lucru. Se simte că a pus mare preț pe armonia în familie, pe înțelegere față de soț și pe grija îndreptată către fete. E o carte care pe mine m-a încărcat destul de tare. Da, este un bestseller și mi-am dorit mult să îl citesc. Sunt multe lucruri bune făcute și gândite de fosta Primă Doamnă care merită toată aprecierea. Pe de altă parte, am simțit mult egoism, agresivitate și dorința de a sublinia în permanență ce ființă extraordinară este autoarea. Din păcate, cuvântul care îmi vine în minte la o lună după ce am terminat-o este dezamăgire. Sper să îmi schimb părerea în timp, dacă cumva cuplul Obama mai face lucruri minunate pentru societate. Sau măcar să trec peste cultul personalității exacerbat al lui Michelle. 

 

320 de pisici negre, de Rodica Ojog-Brașoveanu 

Prin bunăvoința Editurii Nemira, am primit această carte, solicitată și inclusă de mine în lista lecturilor pe luna iunie. După autobiografia amintită mai sus, 320 de pisici negre a venit ca o gură de aer proaspăt. O carte de vacanță cu umor și răsturnări de situație, cu discuții inteligente, cu personaje bine conturate. Numai bună de citit pe plajă sau la umbra unui copac. Stilul ușor al scriitoarei de mistery și atmosfera aristocrată creată mi-a indus o stare de liniște și în mod sigur pe viitor mai îmi comand o carte de Ojog-Brasoveanu. 

 

Semn că te am, de Ioana Chicet-Macoveiciuc

Cred că nu este mamă urbană în România să nu fi auzit de Prințesa Urbană. Recunosc că înainte de a o avea pe Draga foarte puțin eram curioasă de acest blogger. Mi se părea că Ioana scrie numai despre parenting, un concept cu care nici acum nu prea rezonez în forma în care se prezintă el. Recunosc că m-am înșelat. Ioana scrie despre viață. Este cea de a treia carte a ei pe care o citesc și mi s-a părut cea mai complexă. M-a indus în eroare primul capitol publicat pe blogul ei, în care personajul principal Ana asistă la uciderea mamei sale de către tatăl său. Am crezut că tematica este violența conjugală, dar nu! Da, se vorbește despre relații nesănătoase, dar esența este relația ta cu tine, din diferite posturi. Este despre vindecare și despre minunile pe care le aduc copiii în viața noastră. Despre asumarea greșelilor, despre asumarea sentimentelor și despre speranță. În câteva ipostaze, m-am recunoscut, așa cum sunt convinsă că o vor face și alte femei. Este un must read în această vară de către femei. 

 

Nimicul, de Hanif Kureishi

Nimicul este o carte recomandată de o tânără doamnă din comunitatea mea. Întâmplarea face ca energia momentelor în care am citit-o să se potrivească cu mesajul descifrat de mine în carte. M-a inspirat să scriu acest articol

 

Piramida, de Cristian Englert 

Aceasta este cartea de care am pomenit la începutul articolului. Nu m-a lăsat inima să o pomenesc doar luna viitoare. M-a intrigat, mi-a plăcut la nebunie, mi-a stârnit râsete, tresăriri, întrebări. Când crezi că știi încotro merge firul epic, vezi că te poartă într-o cu totul altă direcție. Este un amalgam interesant între un scris intelectual care îmi amintește de clasicii prozei românești, o înțelegere a istoriei cărții românești și nu numai, o conștientizare profundă a prezentului și a felului în care se prezintă lumea de azi, un umor fin, aproape de tocilar (fără vinovăție recunosc că m-a încântat book titles battle dintr-o conversație!). Trebuie să redau aici gândurile lui Eli Bădică, coordonatoarea colecției n’autor de la Editura Nemira: „Cristian Englert îndrăznește să vină cu un roman calofil, pe alocuri prolix, tributar unei scriituri vintage, în răspăr cu valul minimalist contemporan. Piramida sa este construită cu migală și cu pasiune pură pentru literatură. Ți se va potrivi, indiferent de ce tip de cititor ești, căci e atât o carte despre cărți, scris, scriitori și lumea literară, cât și o cronică a zilelor noastre, o poveste de dragoste, un volum cu intrigă polițistă“. Englert scria în roman la un moment dat că fiecare carte este construită după alte cărți. Eu am regăsit în Piramida câte puțin din Lolita, din Cireșarii, din Moromeții, din Procesul, din 1984, din cărțile lui Murakami. Cred că acest mix a fost de succes și m-a ținut captivă și în primele zile ale lunii iulie. Oare aș putea să recomand cu mai multă însuflețire o carte? Dacă ar fi să numesc cartea verii pentru mine, atunci e, clar, Piramida!

 

Finalizez cu entuziasm această listă a lecturilor mele din iunie și 4 zile din iulie și întocmesc lista cu cele din iulie, pentru transparență:

 

  1. Șarpele din Essex, de Sarah Perry (de la Editura Nemira) 
  2. Gânduri de pe o planetă nervoasă, de Matt Haig (de la Editura Nemira) 
  3. Răzbunarea iertării, de Eric Emmanuel Schmitt (cea mai recentă carte a lui Schmitt) 
  4. O odisee, de Daniel Mendelsohn (cartea verii la librăria La Două Bufniţe, luată drept recomandare) 

 

Sper ca aceste gânduri legate de cărțile citite în luna iunie să vă ajute în alegerile voastre de lectură. M-aș bucura să primesc un feedback și eventual recomandări de cărți interesante. Mulțumesc! Lecturi plăcute! 

Textele publicate pe RominaFaur.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Pentru texte de dimensiuni mai mari, se impune trimiterea unei solicitări către contact@rominafaur.ro. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *