Era comodității aproape că ne-a îngropat în plastic

Era comodității aproape că ne-a îngropat în plastic

Dai o petrecere, mergi la picnic, sărbătorești cu colegii – preferi pahare, tacâmuri și farfurii de unică folosință. Bei cafea to go sau de la automat – iei recipiente de unică folosință. Îți iei mâncare la pachet –de acasă în recipiente din plastic, din oraș în ambalaje de unică folosință. Cumperi apă la sticle din plastic, de diferite dimensiuni. La fel și suc. Ieși cu prietenii – accepți paiul din plastic pentru băutură. Mergi la cumpărături și vezi rafturi pline de plastic: recipiente, ambalaje, folii care acoperă legumele, fructele și carnea. Pui legumele și fructele în plase subțiri din plastic. Accepți plase din plastic la casă pentru că nu porți sau au uitat sacoșa din pânză. În ceea ce privește igiena proprie, majoritatea produselor vin în recipiente de plastic – de la gel de duș, șampon, deodorant, pastă de dinți, fond de ten, la produse de machiaj. Folosești bețișoare de urechi și periuță de dinți simplă sau electrică, dar tot din plastic.

Fiecare dintre noi acceptă și vrea să folosească cel puțin 4 elemente din plastic în fiecare zi. Le folosim, le epuizăm, le aruncăm la gunoi cu gândul că de acolo altcineva se ocupă de deșeurile noastre. Poate dispar în spațiu, poate se dezintegrează… puțini ne interesăm unde ajung și care e impactul asupra mediului pe termen lung. Suntem comozi. Circumstanța, locurile frecventate, proximitatea magazinelor și ușurința cu care ajungem la produse, costurile reduse – toate astea ne justifică folosirea plasticului în mod masiv. Câteodată, unii dintre noi se trezesc și caută soluții. Fac lucrurile altfel. Ajung într-un punct în care își îngăduie, își permit să le facă altfel. Dar adevărul este că nu ne mai permitem să nu acționăm. Nu mai avem încotro. De notorietate sunt clipurile cu țestoasa căreia i-a fost scos un pai din plastic din nas, cu scafandrul care înota printre gunoaie din plastic în Bali, cu oceanul devenit groapă de gunoi. Acolo este rezultatul acțiunilor noastre zilnice. Îi aplaud pe cei care încearcă să aibă o viață cu 0 deșeuri, mi se pare tare greu. Dar o schimbare trebuie să facem noi toți.

Pentru mine este mult mai evident acum, de când o am pe Draga. Ce îi las ei în urma mea? Ce pot face acum? Noua viață la casă constituie un nou început: alegerile de stil de viață pe care le fac sunt mult mai conștiente. Revin într-un articol viitor cu ele. Prin acest articol vreau doar să trag un semnal de alarmă și să arăt că mai există, totuși, o speranță. Ține de fiecare dintre noi.

 

Paul John Flory, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, a afirmat acum zeci de ani  că ”Viitorul aparține polimerilor speciali care vor fi produși în cantități mai mari sau mai mici, dar esențiali pentru progresul umanității.” Acei polimeri speciali de care pomenește Flory sunt, de fapt, materialele plastice – într-un cuvânt, plasticul. A fost rapid adoptat de umanitate pentru proprietățile sale: greutate redusă, producție în masă, costuri reduse, aspect plăcut (dacă nu dă în kitch), varietate mare în culori, etc. Mai mult, cu trecerea timpului, plasticul a substituit lemnul, cartonul, sticla, diverse metale. Ce părea la un moment dat o soluție economică bună s-a dovedit în timp problematică: plasticul sufocă planeta și are implicații din ce în ce mai grave în arii precum turismul, pescuitul, transportul și mai ales, în sănătate.

Asta mă interesează pe mine: sănătatea mea, a familiei mele, a prietenilor mei, a Pământului care ne-a oferit atâtea și care trebuie respectat. Am scris aici un articol despre impactul fiecăruia asupra mediului și am făcut recomandări precum: poartă mereu o sacoșă de cumpărături în geantă și nu mai utiliza plase din plastic, limitează consumul de paie din plastic pentru băuturi, tacâmuri și pahare de unică folosință, reutilizează și reciclează. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările de bun simț legate de plastic. Nu am acoperit toată paleta pe subiect și țin să precizez că mă simt responsabilă de fiecare dată când folosesc bețișoare de urechi (din plastic și bumbac), periuța de dinți (din plastic), paharul de unică folosință pentru cafea to go. Când le găsesc înlocuitori mai prietenoși cu natura, dau de știre.

 

Ce se întâmplă cu plasticul la nivel mondial?

Dacă stai să analizezi cifrele, statisticile și cercetările, te îngrozești:

– sunt necesari 24 milioane de litri de petrol pentru a produce 1 miliard de sticle de plastic

– producem în jur de 300 de milioane de tone de plastic în fiecare an, din care jumătate este folosit pentru lucruri de unică folosință

– cel puțin 8 milioane de tone de plastic ajung în apele pământului (am găsit o statistică potrivit căreia sunt 13 milioane….)

– plasticul constituie 90% din gunoiul care plutește în oceane

– peste 1 milion de animale sunt ucise de deșeurile aruncate în mări și oceane – 90% dintre ele au înghițit plastic de-a lungul vieții lor. Vietățile marine confundă gunoiul cu hrana, dar 51 de miliarde de microparticule de plastic (mai mici de 5 mm) sunt înghițite de acestea.

– potrivit unui studiu publicat de Science Advances, doar 9% din plasticul folosit la nivel global este reciclat, 12% este incinerat, poluând aerul, în timp ce restul de 79% rămâne în mediu (aici ar fi bine să te întrebi ce înseamnă că rămâne în mediu?)

– un european consumă în medie până la 200 de pungi subţiri de plastic pe an, multe dintre ele fiind folosite o singură dată.

Mă opresc aici, deși lista de speriat este foarte lungă.

 

În cât timp se descompune plasticul? 

În funcție de tipul obiectului, respectiv de tipul de plastic, timpii de degradare diferă. O pungă subțire se descompune în 20 de ani, iar una mai solidă în 500; paharele din plastic, de unică folosință, în 100 de ani; paiele de plastic în 200 de ani, tacâmurile de unică folosință în 450 de ani, ambalajele în alte sute. Sticlele solide de plastic, canistrele și bidoanele din plastic nu se descompun niciodată.

 

Ce soluții sunt?

Eu cred că soluțiile sunt reciclarea, alegerile eco-friendly pe care le facem și măsurile coercitive. Despre ultimele am vrut să atrag atenția. În invazia de plastic din viața noastră, în era de plastic în care trăim, mai există o speranță: Parlamentul European a votat săptămâna trecută un proiect pentru salvarea lumii de plastic. Concret, s-a votat pentru:

– interzicerea din 2021 a unei serii de articole din plastic de unică folosință: tacâmuri și veselă din plastic, bețișoare de urechi și paie pentru băuturi, plastic oxo-degradabil și recipiente din polistiren expandat, pentru mâncare și băuturi

– colectarea și reciclarea a 90% dintre sticlele de plastic utilizate pentru băuturi până în 2025.

– reducerea utilizării articolelor de plastic de unică folosință pentru care nu există alternative sustenabile viabile, cum ar fi cutiile de burgeri și recipiente pentru fructe, legume sau înghețată. Utilizarea acestora va fi redusă cu 25% în fiecare țară a Uniunii Europene până în 2025.

– producătorii de țigări vor trebui să reducă plasticul utilizat cu 50% până în 2025 și 80% până în 2030

-plasele de pescuit, care reprezintă 27% din deșeurile de pe plajele europene, vor trebui recuperate în proporție de 50% anual și reciclate de proporție de 15% până în 2025.

-se va încuraja producția și comercializarea alternativelor reutilizabile, precum farfuriile de porțelan, tacâmurile și paiele din inox, recipientele din inox sau sticlă și va stimula reutilizarea și reciclarea articolelor recuperate.

 

Prin toate aceste măsurile, Uniunea Europeană își propune să reducă emisiile de dioxid de carbon și poluarea cu plastic a mediului înconjurător, în special a câmpurilor, mărilor și oceanelor. Mai așteptăm puțin până să ne bucurăm: în noiembrie, directiva ar trebui să fie votată de către statele membre în Consiliul Europei și de-abia la finalul anului, să devină lege.

 

Menționez în final că plasticul ajunge în organismul nostru. Studii arată că microparticule de plastic ajung în noi prin apa pe care o bem din sticle din plastic, mâncarea ambalată în plastic, fructele de mare și peștele consumat, cosmeticele folosite. Până la urmă, primim ce oferim într-o formă sau alta. Important este să avem grijă ce oferim de acum încolo.

Textele publicate pe RominaFaur.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Pentru texte de dimensiuni mai mari, se impune trimiterea unei solicitări către contact@rominafaur.ro. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *