Care e impactul tău asupra mediului?

Care e impactul tău asupra mediului?

În 5 iunie am sărbătorit Ziua Internațională a Mediului. Impropriu spus ”sărbătorit” – mai degrabă ar trebui să respectăm mediul în fiecare zi. Din păcate, noi, oamenii, ne-am îndepărtat atâta de natură și ne-am industrializat și tehnologizat atât de mult, încât luăm de-a gata toate lucrurile.

Mâncarea se găsește în magazine, nu în grădină. Gătită la restaurant, nu acasă. Produsele pe care le consumăm vin de obicei ambalate în plastic. Cumpărăturile le punem în plase din plastic. Mergem mai mult cu mașina prin oraș, mai puțin cu bicicleta, cu mijloacele de transport în comun și arareori pe jos. Desigur, sunt și excepții. Văd în jurul meu oameni care vor să schimbe aceste obiceiuri pentru ei și pentru familiile lor. E un început, un exemplu pe care îl dau și care, treptat poate fi preluat de cât mai mulți dintre noi.

 

Folosește mai mult bicicleta

După 9 ani de coordonat Verde pentru Biciclete, prima mea recomandare de bun simț este să adopți mersul pe bicicletă, ca modalitate de deplasare zilnică prin oraș. De-a lungul timpului, am întâlnit oameni care s-au apucat de pedalat în weekend, au venit la evenimentele noastre, au prins curaj și drag și apoi au adoptat bicicleta ca stil de viață. Știu că suferim din cauza infrastructurii, însă nu e imposibil să folosești bicicleta și în aceste condiții. Trebuie să avem în vedere beneficiile: slăbești sau măcar îți menții greutatea în limitele potrivite stilului tău de viață, starea ta de sănătate se îmbunătățește, imunitatea crește, ți se tonifiază musculatura corpului, devii mai relaxat, poți obseva orașul mai bine, economisești banii de combustibil, costul de deplasare fiind 0, ajungi mai repede la destinație (!! Testat, demonstrat), te simți plin de energie, crește calitatea somnului, devii mult mai ancorat în prezent și ești eco-friendly. Pe subiect, aș putea scrie o grămadă, dar las și pe altă dată.

Poartă mereu o sacoșă de cumpărături în geantă

În 2006, pe când activam în ECO CLUB Timișoara, am inițiat alături de colegi proiectul Spune NU plaselor din plastic, cu scopul de a atrage atenția asupra impactului negativ al plaselor din plastic asupra mediului și înlocuirea acestora cu sacoșe din pânză. Găsiți aici câteva statistici și considerații cu privire la plasele din plastic. Cu ajutorul partenerilor și sponsorilor, periodic sunt confecționate sacoșele de pânză, inscripționate și oferite în mod gratuit doritorilor în schimbul plaselor sau PETurilor. În ultimii ani, s-au făcut ateliere de decorare sacoșe, atât în cadrul unor evenimente dedicate publicului larg, cât și restrânse, în cadrul unor acțiuni de CSR ale companiilor din oraș. Cred că e una din cele mai accesibile și mai frumoase activități care se pot face de companii pentru și cu angajații lor. Iar eu o recomand cu drag! Pentru implementarea unei acțiuni de genul, las aici datele de contact ale Andreiei Schneider, coordonator ECO CLUB Timișoara: 0742294713, ispasandreia@gmail.com.

Recunosc că am devenit o mare fană a acestor sacoșe și niciodată nu refuz una. Producătorii lor, fie că sunt comercianți sau organizatori de evenimente, au devenit din ce în ce mai creativi cu designul și unele sunt atât de frumoase încât le poți purta și vara în loc de poșetă. Eu, una, recunosc că foarte rar uit sacoșa acasă, dar se mai întâmplă, din păcate. Ideea este să ne facem un obicei în a o lua cu noi și să ne propunem ca într-un an de zile să nu mai avem acasă nici măcar o plasă din plastic, dar mai acea plasă în care unii încă mai au plase… Unde se duc plasele când se duc? De obicei în mediul înconjurător, poluându-l, omorând animalele. Să nu se facem iluzii că nu se întâmplă așa!

Mă bucur că, totuși, după atâția ani, România se raliază la normele europene! Conform Legii nr. 87/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje,  ”(…) se interzice, începând cu data de 1 iulie 2018, introducerea pe piața națională a pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire, cu mâner. (…) se interzice, începând cu data de 1 ianuarie 2019, comercializarea pungilor de transport din plastic subțire și foarte subțire, cu mâner”. Mai rămâne chestiunea celor fără mâner. Însă deja apar în magazine plase biodegradabile, cum am văzut acțiunea recentă a Carrefour România.  ”Punga realizată în parteneriat cu primul brand românesc de ambalaje 100% biodegradabile – Biodeck, este fabricată din amidon de porumb și este imprimată cu cerneală pe bază de soia, special concepută astfel încât să se biodegradeze rapid (3-6 luni) și complet, fără să polueze mediul înconjurător.” a declarat Anca Damour, Director Corporate Affairs și Comunicare Carrefour România. Dacă te gândești la diferența de preț dintre o plasă din plastic și una din amidon de porumb, ei bine, este de nici 20 de bani pe bucată! Și se degradează în maxim 6 luni!

E mai bine, dar dacă este posibil, să reducem și consumul acestora și să folosim mai degrabă sacoșe din pânză.

 

Cumpără de la producători locali

Eu primesc legume și fructe de la buni în special. Pe cât posibil, ce îmi lipsește, cumpăr din piață. În SUA, există farmer’s market. La noi, până acum câțiva ani, piețele erau ale ale țăranilor, veniți cu certificat de producător agricol. Acum, din păcate, domină comercianții engros, care aduc fructe și legume din străinătate sau le cumpără de la alți producători pentru a le vinde de 2 ori mai scump. Din păcate, la un simplu control al inspectorilor, peste 30% dintre cei care dețin atestatele de producător nu vând produsele din gospodăria sau ferma proprie.

Mi se pare foarte greu să deosebești un producător autentic dacă mergi la piață. În piețele volante ai mai multe șanse să găsești, însă am înțeles că și acolo devine din ce în ce mai dificil. Pe de altă parte, în ultima vreme am văzut anunțuri cu vânzare de legume sau fructe pe grupuri dedicate de Facebook. Avantajul este că majoritatea postează fotografii cu câmpul sau grădina, iar unii postează și cu culesul acestora. Știu că este un proces de durată, dar merită! Pentru sănătatea ta, consumă produse cu gust și textură autentică.

Pentru sănătatea mediului, alege producători locali: produsele locale implică mai puțină deplasare, implicit mai puțină poluare și mai puțină congestionare. Se reduc totodată costurile cu transportul, cu ambalarea. În plus, micii producători tind să fie mai atenți cu mediul, față de producătorii industriali care implică culturi modificate genetic, monocultură și procese de fertilizare chimică intensivă, practici evitate de fermierii locali.

 

Strânge uleiul alimentar folosit în gospodărie

Acum 3 ani a fost lansat în Timișoara proiectul Borcanul cu Ulei, inițiat și coordonat de Ana Munteanu, susținut de Verde pentru Biciclete și ECO CLUB Timișoara. Am crezut în proiectul Anei și am sprijinit-o de la prima discuție cu ea, când m-a frapat afirmația: ”1 litru de ulei aruncat la chiuvetă poluează 1 milion de litri de apă”! Știai asta? Dacă nu, te rog, reține data viitoare și alege să colectezi uleiul uzat în gospodărie. Dacă apelezi la Borcanul cu Ulei, primești un borcan pentru colectare, iar când este plin, contactează voluntarii BcU, trimițând un mesaj pe pagina lor de Facebook.

Eu recunosc că în decursul unui an strâng foarte puțin ulei pentru că nu consumăm atâta prăjit. Iar ce colectez îi trimit lui buni, care îl folosește pentru a face săpun de casă. Dar acesta e un caz special.

 

Limitează consumul de paie din plastic, tacâmuri și căni de unică folosință

Voi începe cu un heads up: plasticul conține Bisfenolul A (BPA), care, conform unor studii realizate de National Institute of Health din Statele Unite, poate contamina alimentele sau lichidele cu care intră în contact, dacă sunt încălzite la microunde, daca intră în contact cu lichide calde sau acide. Care pot fi efectele asupra sănătății? Hiperactivitate și scăderea puterii de învățare, risc de obezitate, scăderea sistemului imunitar, probleme de fertilitate (afecțiuni ovariene la femei și scăderea cantității de spermă la bărbați), diabet și cancer.

Dar să le iau pe rând!

În SUA se consumă zilnic 500 de milioane de paie de plastic! Dacă asta nu te șochează îndeajuns, te rog, urmărește filmul acesta. Unele orașe, precum Malibu, au interzis deja utilizarea paielor din plastic. Sunt susținute campanii împotriva consumului de paie din plastic. Eu mă rușinez că încă accept să primesc băutură cu câte 2 paie din plastic. Nu știu cum să refuz paiele, dar promit să lucrez la asta. Ideal ar fi să folosim paie metalice (poți achiziționa de aici), paie din hârtie (aici sau aici) sau paie din bambus (dacă găsești de cumpărat din România, te rog, anunță-mă; eu nu am găsit…).

Pe de altă parte, luna trecută am citit o știre conform căreia Uniunea Europeană va dezbate un proiect inițiat la nivelul celor 28 de țări membre privind eliminarea materialelor plastice de unică folosință și a articolelor de luat masa, incluzând în acest sens farfuriile și paharele de plastic, ambalajele pentru produsele alimentare . Până când se vor adopta aceste măsuri, poți face următorul lucru: dacă îți comanzi mâncare, cere să nu ți se pună la pachet și tacâmurile din plastic. La un moment dat, m-am trezit cu o plasă de astfel de tacâmuri adunate de-a lungul timpului. S-au dovedit utile în unele situații – dacă trebuia să pun un pachet de mâncare. Dar acum nu mai procedez așa și încerc să îi obișnuiesc și pe cei din casă să facă la fel.

De ceva vreme am rămas fără aparat de cafea în casă. Nu am suferit mult având în vedere că beau maxim o cafea pe zi. Până acum câteva luni, dacă rămâneam să lucrez de acasă, obișnuiam să cobor la restaurantul de la noi de lângă bloc și luam la pachet. La pachet, dar în cana mea termo. O alegere prietenoasă în locul cănilor din carton, aruncate după o singură folosire. Nu mai știu de unde mi-am luat eu cana, dar găsești căni super drăguțe și la Cărturești și la Starbucks. Nu mi se pare deplasat să comanzi o cafea la pachet și să îl rogi pe barman să ți-o ofere în cana ta. Gândește-te că fiecare cană de unică folosință implică hârtie/carton pentru care s-a tăiat un copac, pentru că materialul din care este făcută nu poate fi unul reciclat. În plus, interiorul este de obicei tratat cu polietilenă, ceea ce face cana de nereciclat.

Aș vrea să extind ideea și asupra sticlelor din plastic în care se îmbuteliază apa noastră de cea de toate zilele. Știu că e greu să cumperi doar apă la sticlă din sticlă, dar pe termen lung este mult mai sănătos.

Plantează, plantează, plantează!

Se zice că ești împlinit când îți faci o casă, plantezi un copac și ai un copil. Eu, cel puțin, m-am asigurat cu copacii, încă de pe când activam în ECO CLUB Timișoara. Dar nu sunt mulțumită. Aș vrea să plantez mai mult. Fâșii întregi de păduri dispar ilegal la noi în țară, în ultimii 50 de ani suprafața diminuându-se cu 50%! În același timp, fenomenele meteo extreme se întețesc. Mă bucură implicarea organizațiilor non-profit, de mediu, care în ultimii ani au strâns zeci de mii de voluntari pentru plantarea anuală a câtorva sute de mii de puieți, pe sute de hectare de teren. Sper doar să se continue astfel de acțiuni și să fie tot mai mulți oameni implicați. Recomandarea mea este să urmărești acțiunile de plantare de primăvară sau de toamnă coordonate de organizațiile locale. În Timiș, cele mai ample acțiuni sunt organizate de ECO CLUB Timișoara și EcoAssist, în cadrul proiectului național ”Plantăm Fapte Bune”.

 

Consumă cafea obișnuită, nu capsule

Cum spuneam, beau maxim o cafea pe zi. De obicei, într-o cafenea sau de la restaurantul de la mine de la bloc. În ultima vreme, nu pot să zic că am mai băut nici atât. În jurul meu, familia și prietenii consumă cafea în mod diferit: de la ibric la filtru la aparat de cafea naturală la aparat de cafea capsule. Mă refer acum la ultima tipologie: cafeaua capsule este din ce în ce mai preferată pentru că asigură oarecum un status ”gourmet” băuturii. În ciuda acestui lucru, deși nu am refuzat astfel de cafea, pe mine nu m-a prea atras. În principiu, pentru că aceste capsule sunt din plastic sau din aluminiu. Conținând resturi organice (cafea adică), acestea nu pot fi procesate în fabricile de reciclare standard, deși acesta a fost motivul pentru care s-a optat inițial pentru aceste materiale, în afara greutății reduse. Unele orașe, precum Hamburg, au interzis utilizarea aparatelor de cafea cu capsule în instituții publice. La un moment dat, reprezentanții Nespresso au precizat că au 14.000 de puncte de colectare în 31 de țări, cu ajutorul cărora pot recicla 80% dintre capsulele puse pe piață. urmând își crească această capacitate la 100%, până în 2020. Eu nu contest că acest lucru ar fi posibil, însă să ne aducem aminte că trăim în România și că este un drum extrem de lung în includerea colectării acestor capsule în politicile naționale de colectare a ambalajelor… Iată aici un filmuleț care poate te convinge să renunți la cafeaua capsule, pornind de la opinia inventatorului și de la dimensiunea poluării.

Fii mai cumpătat (alege produse calitative)

În ultimii ani am devenit mai pretențioasă în produsele pe care le achiziționez. În primul rând pentru că încerc să îmi fac viața minimalistă și în al doilea rând pentru că am învățat să apreciez calitatea. Produsele calitative se disting și prin preț, dar nu e un criteriu exhaustiv, dar și prin durabilitate. Prefer să am câteva rochii calitative, făcute din materiale prietenoase și tratate în respect pentru sănătatea corpului decât un dulap întreg de haine cu proveniență îndoielnică. Cred în sintagma Less is more și o aplic acum aproape fără să conștientizez.

Pe de altă parte, dacă te plictisești de un obiect vestimentar din garderobă, îl poți oferi unei prietene, unei persoane care are nevoie sau le poți dona. În Timișoara există containere de colectare îmbrăcăminte și încălțăminte, amplasate pe domeniul public, în urma unui parteneriat între Primăria Timișoara și Federația Caritas a Diecezei Timișoara. În număr de 20, acestea sunt poziționate 2 câte 2 în următoarele locații: Calea Sever Bocu, în staţia de autobuz „Sf. Apostoli Petru şi Pavel”; zona BRD Calea Buziaşului, zona Profi, pe trotuar, între băncuţe; cartierul Soarelui, în staţia de autobuz, Parcul Sudului; Calea Girocului, la BRD, pe colţ, în staţia „Ioan Stanciu”; Calea Şagului, lângă parc, zona Steaua; str. Transilvania, în zona benzinăriei Rompetrol; str. Gh. Lazăr, în staţia de autobuz de la Kaufland; intersecţia Calea Torontalului – Bd. Cetăţii, în staţia de autobuz; Calea Aradului, în staţia de autobuz „Liege”, Piaţa Verde; stadionul „Dan Păltinişanu”.

O idee atrăgătoare pentru fashioniste este participarea la târguri de genul Fashion Swap, organizate de Sfera Timișoarei. Dacă vrei să afli mai multe, te poți înscrie în grupul acesta de Facebook.

Alege produse mai eficiente energetic

Când spun produse mai eficiente din punct de vedere electric, mă refer la produse care folosesc mai puține resurse pentru oferirea acelorași beneficii (gen lumină, încălzire, mișcare, etc). La achiziționarea produselor electronice și electrocasnice, pe lângă preț și alte caracteristici, ia în considerare și eticheta energetică care indică clasa de eficiență energetică. Pe verticală, de sus în jos, clasa A (verde) este cea mai eficientă din punct de vedere energetic și clasa G (roșu) cel mai puțin eficientă. Urmărește săgeata în care se încadrează produsul care te interesează.

Pe de altă parte, dacă te preocupă problema combustibilului, alege o mașină electrică sau măcar una cu consum redus de combustibil, în funcție de nevoile tale de deplasare urbană sau în afara orașului. Nu insist pe aspectul ăsta, pentru că nu mă pricep deloc la mașini.

 

Redu, reutilizează și reciclează

Cele 3 noțiuni redau principiile ecologiei. Despre reducere, am tot vorbit la punctele de mai sus. Am atins și partea de reutilizare. Cu mențiunea că utilizarea presupune folosirea unor modalități diferite de a folosi un anumit lucru. Cum ar fi să folosești sticlele din plastic la apărarea pe timp de iarnă a butașilor din grădină. Sau să folosești borcanele pe post de vază pentru flori (mie îmi place să fac asta) sau pe post de cadru pentru lumânări mai mult sau mai puțin parfumate. Buni mai folosește paharele de iaurt pentru răsaduri.

Conform dexonline.ro, reciclarea înseamnă introducerea unor reziduuri, deșeuri etc. într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice. Se reciclează în centre speciale sticlă, hârtie și carton, metale (folie de aluminiu, cutii de aluminiu, oțel, tablă), becuri și baterii, aparate de uz casnic. Dar subiectul este mult mai larg și va fi tema separată a unui articol viitor.

 

Semnează petiții online pentru prezervarea mediului

Societatea civilă se activează la sesizarea unor cazuri de abuzuri ale mediului înconjurător și pentru luarea unor decizii pentru protecția acestuia. De la ”fără pesticide în zonele de interes ecologic”, la ”stop exploatării în parcurile naționale”, la ”interzicerea exportului de materie primă de lemn”, etc, fiecare poate contribui cu o semnătură la cauza susținută. Este minimul pe care îl putem face, nu ne costă nimic. Mai mult de atât, de-a lungul timpului, au fost petiții care au strâns destule semnături încât să devină susținute de câte un politician și propuse ca proiect de lege. Până la a fi adoptate mai este cale lungă, dar totul începe de la o semnătură. Nu uita să o distribui și prietenilor tăi. Oi fi eu naivă, dar cred că lucrurile se pot mișca în țara noastră.

Ar mai fi câteva puncte de atins la acest subiect, dar îmi e că am scris destul și nu vreau să obosesc. Mai amintesc în final doar de amprenta de carbon. Amprenta de carbon (Carbon Footprint ) reprezintă totalitate a gazelor cu efect de seră emise direct sau indirect prin activități zilnice și se calculează pe un an calendaristic. Aceste gaze cu efect de seră sunt măsurate de obicei în tone metrice de dioxid de carbon sau CO2. Amprenta de carbon poate fi măsurată pentru individ, gospodărie, companie sau alt grup de oameni, stat sau popor. Amprenta de carbon maximă admisă pentru o dezvoltare durabilă este de 2 tone/an/persoană“. Poți calcula aici amprenta ta de carbon.

Nu am fost niciodată corporatistă, dar mulți prieteni mei lucrează în corporații. Apreciez că aceste companii mari desfășoară acțiuni de conștientizare și de wellbeing pentru angajații lor. Unele organizează Zilele ECO / Green, altele derulează proiecte de plantare (vezi Plantăm Fapte Bune – în Timiș, acțiunea este coordonată de ECO CLUB Timișoara), altele fac acțiuni de adoptare a sacoșelor (vezi proiectul Spune NU plaselor din plastic, tot al ECO CLUB Timișoara), iar altele se implică în acțiuni de ecologizare.  Toate sunt de apreciat!

Dar să nu uităm: schimbarea pornește de la fiecare dintre noi. Iar cele de mai sus sunt lucruri mici pe care le putem face, dar cu impact mare, pozitiv, asupra mediului.

 

Textele publicate pe RominaFaur.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Pentru texte de dimensiuni mai mari, se impune trimiterea unei solicitări către contact@rominafaur.ro. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *