Ce fac femeile active când au copii?

Ce fac femeile active când au copii?

Întotdeauna m-am considerat o femeie activă. Întotdeauna mi-am dorit mai mult. La un moment dat, acum 10 ani, aveam un full time job, începusem să lucrez part time pentru Verde pentru Biciclete, eram coordonator ECO CLUB Timișoara, îmi continuam studiile la masterul Publicitate și Promovarea Vânzărilor la UVT și, pe deasupra, aveam și viață personală. Cred că acela a fost apogeul de activități în care am fost implicată. Au urmat apoi perioade la fel de pline, cu multă muncă dar cu focus pe câte 2 activități plus viața personală. Timpul liber era umplut cu research și cu citit. Fiecare lucru pe care l-am făcut m-a propulsat mai departe, evoluând personal și profesional. Până într-o zi când prioritățile s-au schimbat.

Anul trecut, niște analize ieșite nu tocmai bine m-au făcut să reanalizez ce e important pentru mine și ce nu. Am stabilit că am nevoie de mai puțin stres, mai puțină muncă, mai mult echilibru, mai mult focus pe sănătate. Am renunțat atunci la Verde pentru Biciclete, am început să planificăm un copil. Ne-a ieșit neașteptat de repede, eu nu cred că am fost pregătită totuși. Mai ales, nu am fost pregătită să renunț la toate activitățile mele: munca pentru Arsenal Park, evenimente, socializare, etc. Multă creativitate, multă gândire și cercetare.

Încă îmi lipsesc toate astea. Însă mă adaptez statutului de mamă din ce în ce mai bine. Fetița este prioritatea numărul 1 în viața mea: indiferent ce planuri îmi fac, dacă Draga are o zi mai grea (o durere de burtică, un puseu de creștere, etc.) și are nevoie de mai multă atenție din partea mea, renunț la toate cele. Cel mai mult am lăsat-o la plimbare cu bunica ei pentru o oră și am stat mereu cu gândul la ea. Cu toate astea, eu nu mă consider doar mamă, îmi doresc să fiu și altceva. Cred că de aici au pornit multe sentimente de învinovățire. Pe de altă parte, mă gândesc că dacă mama nu este fericită, nici copilul ei nu va fi. Frustrările se adună și răbufnirile ulterioare sunt dezastruoase. Am văzut asta la alte mame.

Acum, când Draga are 3 luni deja, mă bucur că avem un program împreună. Ea singură l-a făcut, iar eu profit de momentele ei de somn ca să fac ceva pentru mine. Citesc. Vizionez documentare și vloguri despre stiluri de viață sănătoasă, despre mâncare sănătoasă, despre blândețe în creșterea copiilor, despre design și minimalism, despre grădinărit și culturi bio, despre viață mai simplă. Scriu pe blog (de multe ori cu Draga în brațe). Studiez ce e nou și ce se întâmplă în comunicare / PR / publicitate la momentul actual. Urmăresc branduri și campanii de interes pentru mine. Cu Draga obișnuiesc să ies la plimbare, fie doar noi două, fie ne vedem cu câte o prietenă. Când este posibil, luăm parte împreună la câte un eveniment. În permanență încerc să mă păstrez conectată: țin legătura cu prieteni din domeniul meu de activitate, schimbăm păreri despre evenimente, concepte, campanii, etc. Toate lucrurile astea mă mențin în priză, cu mintea limpede și deschisă, cu nevoia de creativitate satisfăcută. Toate lucrurile astea mă fac bucuroasă. Iar când sunt eu bucuroasă, și Dragul e bucuros. Dragul și Draga sunt sufletul meu și tot ce am mai bun și prețios pe lume, însă am nevoie de lucruri doar pentru mine ca să funcționez corespunzător.

De altfel, susținerea și înțelegerea din partea partenerului de viață este esențială. Unele femei își reiau activitățile (muncă / hobby-uri) cu ajutorul partenerului sau al altor membri ai familiei, dispuși să stea cu copiii și să îi îngrijească în lipsa mamei. Alte femei își iau un ajutor din exterior: o asistentă personală sau o bonă. Alte femei își duc copiii mai repede la creșă. Alte femei aleg să își ia copiii cu ele oriunde ar merge (eu fac parte din categoria asta, cel puțin acum). Iar alte femei se lasă inspirate de copii și își schimbă jobul sau calea în viață. Am scris despre 2 astfel de femei: Mimi Thorisson și Emily Norris. Le admir, le urmăresc pe social media și învăț mereu câte ceva de la ele. Mai am și alte exemple despre care voi scrie în viitor. Alte femei aleg doar confortul casei, plimbările și joaca în parc cu copiii. Nu e rea niciuna din alegerile de mai sus. Fiecare are propriul stil de ”mămicie”, iar copiii deprind abilități în funcție de asta. Practic, îi influențăm în alegerile lor de viață. Important este să le oferim iubire nemărginită și necondiționată.

Un copil este o binecuvântare pentru fiecare familie. Un copil îmbogățește viața unui om, nu o limitează. Un copil ne ajută să vedem și alte perspective și să reînvățăm, să regândim și să facem lucrurile în alte feluri.

Fotografie realizată la spectacolul-lectură Marina&Ulay, organizat în cadrul expoziției-fenomen Woman All Too Woman.

Textele publicate pe RominaFaur.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Pentru texte de dimensiuni mai mari, se impune trimiterea unei solicitări către contact@rominafaur.ro. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *